4 decembrie: Prescură cu vin fiert – ”Povestea porcului”

Print

O altă poveste a lui Ion Creangă devenită clasică, ”Povestea porcului”, este despre vrăji, ascultare și experiența drumului plin de încercări, la finalul căruia găsești cu siguranță rezolvarea problemei ce te-apasă.

În această poveste, fata de împărat pornește în căutarea lui Făt Frumos preschimbat în porc, pentru a rupe vraja. Pe drumul său, mâncarea care o însoțește, la bine și la greu, este prescura și păhăruțul de vin, oferite de Sfânta Miercuri, Sfânta Vineri și Sfânta Duminică. Iată rețeta celor trei surori:

Ia șapte pumni de făină, câte zile sunt într-o săptămână, așează-le într-o grămăjoară pe masă și adaugă peste sare și o linguriță de drojdie. Frământă aluatul bine, apoi pune-l la dospit. Când e gata, întinde-l pe masă în strat mai gros și împarte-l în 7 părți egale, care vor forma o floare – una la mijloc și șase în jurul ei, prinse delicat.

Poate vei mai găsi la țară, la bunici sau prin vecini, un pistornic – acel sigiliu în formă de cruce, de lemn sau piatră, care se apasă pe aluat pentru a imprima pâinii simbolul creștin. Acest obicei include și rostirea unei rugăciuni.

Pune floarea de aluat într-o tavă, în cuptor și nu lăsa să treacă ora, căci va fi gata numaidecât. Desprinde prescura ușor, așeaz-o cuminte într-un ștergar alb și du-o la biserică a doua zi, pentru sfințit, apoi împarte-o celor dragi, cu urări de sănătate.

Prescura se mănâncă alături de un pahar de vin roșu, simbolul nemuririi. Cel mai bine, în această perioadă, este să alegeți vinul fiert: se pune la încălzit vinul într-o crăticioară, se adaugă zahăr, cuișoare, scorțișoară. Nu aștepta să dea în clocot, când lichidul capătă spumă, e gata de băut, ideal în cănițe de lut.